Trăsătura definitorie a poporului român

Am stat şi am cugetat în sinea mea de mai multă vreme „oare care este trăsătura definitorie a poporului român?”, şi cred că m-am apropiat foarte mult de răspunsul corect. Despre nemţi se spune că sunt metodici, elveţienii exacţi etc. Dar românii? Părerea mea este că ceea ce ne caracterizează cel mai larg cu putinţă este adaptabilitatea. Descurcăreala. Nu demult am văzut pe Pro TV o emisiune despre nişte români din satul meu întorşi din Spania. Şi ce zice acolo Pâtâcă: „Chestia e că suntem maleabili, ne adaptăm foarte uşor … Deci ăştia-s românii noştrii. Se încadrează în străinătate, se încadrează acasă, indiferent, oriunde. Poţi să-i pui într-o piesă de puzzle, că ei acolo o să ajungă [potrivească]. Deci ei o să facă parte din decor, tot timpul.”

No hai noroc.

Esquire, un numar foarte bun (ianuarie-februarie)

Am cumpărat Esquire pentru că amicul Voicu Bojan a publicat un articol despre şi din Kirghistan. De fapt este de lângă ultimul lac kirghiz, la stânga, peste drum de capătul lumii. E drept ca preţul este de 15 ron, cam mult la prima vedere. M-a consolat însă că include un caiet cu spirală şi coperţi tari, numa bun pentru notiţele unui jurnalist amator.

Am fost surprins să citesc, pe lângă textul şi fotografiile inconfundabile ale lui Voicu, două articole excelente: Bătălia pentru colegiul 9 – despre campania electorală a lui Theodor Paleologu, şi Am fost numărul B14849 – povestea a patru supravieţuitori români ai Holocaustului. Curios că toate cele trei articole sunt în a doua jumătate a revistei. Şi ca să ajungeţi la ele va trebui să treceţi pese ubicua şi impudica Mihaela Radulescu. Care apare şi pe copertă. Deh, aparenţele înşeală. Revista e mai bună decât ar sugera coperta. Chiar şi numai pentru cele 3 articole (plus caietul). Scris inteligent, respect pentru inteligenţa cititorului, mai rar aşa ceva.

Lista candidaţilor pătaţi pentru Cluj, varianta Academiei Caţavencu

Adrian Gurzău (PD-L)
Retras în 2004 de pe listele de candidaţi la Parlament pentru neplata unei datorii de 5,8 miliarde de lei vechi către Primăria Cluj, condusă pe atunci tot de Emil Boc.

Boros Janos (UDMR)
Viceprimar al Clujului şi şef al Comisiei Locale de Fond Funciar pînă în 2008, acesta a fost implicat în scandaluri cu retrocedări de terenuri la Cluj. Pe numele lui Boros Janos există mai multe dosare penale, inclusiv la DNA Cluj.

Vasile Filip Soporan (PSD)
Soporan a fost recrutat de Securitate în 1971, cînd era elev de liceu. A colaborat pînă în 1979, a arătat CNSAS. Cît timp a fost prefect (2001-2004), Soporan a luat un teren în concesiune (la Raşca), dar în 2006 Corpul de Control al Prefecturii Cluj a constatat că acea concesiune fusese făcută ilegal: preţ subevaluat, fără licitaţie, documentele încălcau unele prevederi legale. Contractul de concesiune a fost anulat.

Daniel Buda (PD-L)
În ultimii cîţiva ani, adică în mandatul de deputat, Buda a strîns o avere impresionantă (în special din imobiliare): 3,5 milioane de euro. În ultimii doi ani, deputatul PD-L a făcut agenda presei clujene şi naţionale. Mai întîi, prin implicarea în dosarul „Gazeta“ (trustul de presă ai cărui directori au fost acuzaţi de şantaj, trust pe care l-a reprezentat pînă la un moment dat). Cînd procurorii au găsit indicii că Buda ar fi fost implicat în acţiunile capilor „Gazetei“, Buda s-a retras. Al doilea scandal, pornit tot din dosarul „Gazeta“, vizează o posibilă evaziune fiscală de 50 de miliarde de lei vechi, la care complice ar fi fost Buda, prin propriile firme. Al treilea scandal poate explica chiar averea deputatului: acesta a vîndut terenuri foarte scump unei companii care, ulterior, a dezvoltat proiecte imobiliare cu sprijinul total al autorităţilor.

Petru Călian (PD-L)
Migrator: PRM, PC, PD-L.

Avram-Marius Gal (PNL)
Migrator: PSD, PNŢCD, Forţa Democrată, PNL.

Minodora Luca (PD-L)
Migratoare: PSD, PD, PSD, acum PD-L. Contestată, ca primar în Băişoara, Cluj, de membrii composesoratului Muntele Băişoara, care au acuzat-o (inclusiv la Parchet) de vînzări ilegale de terenuri din composesorat.

Dan Brudaşcu (PRM)
Fost secretar cu propaganda la Uzina Tractorul Braşov.

Teodor Pop Puşcaş (PSD)
Fost chestor al Poliţiei Cluj, Puşcaş s-a remarcat atît prin averea impresionantă pe care a adunat-o ca poliţist, cît şi prin scandalurile în care a fost implicat. Puşcaş deţine firme de construcţii, un hotel de patru stele în Cluj, o firmă de pază şi protecţie şi numai la ieşirea la pensie a încasat salarii compensatorii de circa 40.000 de euro. Despre averea lui Puşcaş, dar şi despre legăturile acestuia cu lumea interlopă şi unii afacerişti arabi a existat chiar şi o interpelare parlamentară. Cele mai răsunătoare scandaluri în care a fost implicat sînt cele privitoare la un spaţiu al Poliţiei închiriat unei firme private, şi cel al dosarului „Moonlight“. În acesta din urmă, mai mulţi poliţişti erau acuzaţi, cu probe, că cereau şi primeau servicii sexuale gratuite de la dansatoarele clubului clujean „Moonlight“, dar Puşcaş a închis dosarul, în ciuda dovezilor.

Conform catavencu.ro

Verificaţi pentru judeţul dvs. pe catavencu.ro

Oglinzi (III)

I can get no satisfaction.

Nu pot să obţin nici o satisfacţie.

(Rolling Stones)


You’re addicted to thrills? What an empty life! The pursuit of pleasure is never satisfied.

Eşti dependent de senzaţional? Ce viaţă goală! Goana după plăcere nu este niciodată satisfăcută.

(Prov. 21:17, The Message Bible paraphrase)

Oglinzi (II)

Ce defect major de construcţie poate face un om să plătească pentru plăceri sexuale? Clientul e întotdeauna anonim, întotdeauna în umbră. E cel care vrea să cumpere farmecul femeii scos la vânzare, e cel care şi-a pus sufletul în aşteptare şi îşi satisface o sete neînţeleasă pentru el, care nu se mai potoleşte şi care-şi cere drepturile. O sete care îl leagă cu lanţuri de pământ, de carne, într-o încremenire spirituală desăvârşită. E cel care a decis că plăcerea şi afecţiunea se pot cumpăra, e întruchiparea falimentului sufletesc.
(Harris Wallmen, Editorial Curve de Lux, Photo (33), Aprilie 2008)


Ca nişte întinaţi şi spurcaţi, se pun pe chefuit […] Le scapără ochii de preacurvie, şi nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, Sunt nişte blestemaţi!
(Biblia, 2 Petru 2#13-14)

Oglinzi (I)

„Veniţi, zic ei, am să caut vin şi ne vom îmbăta cu băuturi tari! Mâine vom face tot ca azi, ba încă şi mai rău.

(Biblia, Isaia 56#12)


ŞI-ALTĂ DATĂTotdeauna, totdeauna,
O s-o facem, facem ca şi-acuma.

[…]

Câte-o cană, cană, cană,
Pân’ s-o face damigeană.

[…]

Ş-alta dată, s-altă dată,
O s-o facem, facem şi mai şi mai lată.

(Cântec de petrecere)