Cât de biblică este rugăciunea „Născătoarea” către Mama lui Iisus?

Copil fiind am fost învățat, probabil de bunica Maria, trei rugăciuni: Tatăl Nostru, Născătoarea și Îngerașul.

După o întrerupere de peste o decadă am reluat obiceiul rugăciunii și către Mama lui Iisus. Mi-a luat ceva timp să-mi dau seama că o mare parte din această rugăciune este compusă din versete biblice.

O redau mai jos in forma care mi-a fost transmisă în familie:

Născătoare de Dumnezeu
Fecioară,
Bucură-te ceea ce ești plină de har [Luca 1:28]
Marie,
Domnul este cu tine [Luca 1:28]
Binecuvântată ești între femei [Luca 1:28, Luca 1:42],
Binecuvântat este rodul pântecelui tău [Luca 1:42]
Căci ai născut nouă pe Hristos
Mântuitor și izbăvitor sufletelor noastre,
Preasfântă Fecioară,
Maica Domnului din cer [Luca 1:43],
Roagă-te pentru noi păcătoșii,
Acum și-n ceasul morții noastre.
Amin

Încerc să îmi dau seama care ar fi obiecțiile creștinilor evanghelici (neoprotestanți) față de această rugăciune.

Dacă unul din evanghelicii care cunosc Biblia în amănunt inclusiv aceste versete ar avea șansa să o întâlnească pe Maria, ar putea fără ezitare să spună și ei în cuvinte 100% biblice:

Maica Domnului [Luca 1:43]
Bucură-te ceea ce ești plină de har [Luca 1:28]
Domnul este cu tine [Luca 1:28]
Binecuvântată ești între femei [Luca 1:28, Luca 1:42],
Binecuvântat este rodul pântecelui tău [Luca 1:42]

Și evanghelicii, fiind calcedonieni, nu ar avea nici o problemă în a o numi pe Maria Theotokos, adică Născătoare de Dumnezeu.

La partea cu „Fecioară” s-ar opri, căci ei cred că Maria nu a rămas fecioară și după naștere.

Evanghelicii nu ar putea să spună nici „Roagă-te pentru noi păcătoșii, Acum și-n ceasul morții noastre”, căci ei cred (în context polemic cu bisericile vechi) că doar Iisus este mijlocitor între oameni si Dumnezeu [Tatăl].

Trecând peste obiecțiile de mai sus, un evanghelic ar putea teoretic să rostească cu conștiința teologică împăcată o parte semnificativă a rugăciunii Născătoarea:

Născătoare de Dumnezeu
Bucură-te ceea ce ești plină de har [Luca 1:28]
Marie,
Domnul este cu tine [Luca 1:28]
Binecuvântată ești între femei [Luca 1:28, Luca 1:42],
Binecuvântat este rodul pântecelui tău [Luca 1:42]
Căci ai născut nouă pe Hristos
Mântuitor și izbăvitor sufletelor noastre.
Maica Domnului [Luca 1:43] din cer
Te fericim toate neamurile [Luca 1:48]
Amin

Evanghelicii au expresia „să mijlocim în rugăciune pentru fratele/sora” deci și ei cred că un om se poate ruga pentru alt om lui Dumnezeu Tatăl sau lui Iisus.

Dacă în practica evanghelică putem ruga un om (pastorul, soțul/soția, prietenii) să se roage pentru noi, sau pentru altcineva, și știind din gura lui Iisus că „Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.” (Matei 22:32), de ce un om viu (Maria) nu se poate ruga pentru alt om (eu, sau altul)? Eu am reușit să identific un singur răspuns posibil: Evanghelicii a priori nu au conceptul de sfinții vii în prezenta Sfintei Treimi care se roagă pentru noi și cărăra noi ne putem ruga exact cum rugăm pe pastor să se roage pentru noi. Asta înseamnă că indiferent de argumentație (sau lipsa ei) există un fiat teologic, un tabu prin care evanghelicii știu că așa ceva nu se face.

Este și experiența mea de fost evanghelic: în mod curios, odată cu „acceptarea lui Isus ca mântuitor personal” în chip neoprotestant de către un creștin ortodox tot universul teologic se reclădește de cele mai multe ori inconștient. Prin această reclădire a universului teologic se întâmplă pe parcurs o îndepărtare constantă de Maria, care în timp ajunge o străină.

Creștinii ortodocși, pe de altă parte, se identifică cu ucenicul Ioan, căruia Iisus îi spune: „Iată mama ta!”. Cu dragoste și afecțiune filială, dar și cu evlavie și respect față de calitatea de a fi Mamă a lui Dumnezeu (Fiul), creștinii aflați în continuitate cu ucenicul iubit o numesc pe Maria: Maica Domnului (apelativ biblic), Măicuță Sfântă ș.a.

Aceste gânduri sunt prilejuite de apropierea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului.

Anunțuri

12 gânduri despre &8222;Cât de biblică este rugăciunea „Născătoarea” către Mama lui Iisus?&8221;

  1. Îmi plac mult aceste gînduri așternute… ele sunt și la mine prezente…ÎNSĂ ,,…odată cu „acceptarea lui Isus ca mântuitor personal” de către un creștin ortodox tot universul teologic se reclădește de cele mai multe ori inconștient. Prin această reclădire a universului teologic se întâmplă pe parcurs o îndepărtare constantă de Maria, care în timp ajunge o străină.,, nu este validat în ființa mea. Dimpotrivă, universul teologic reconfigurat prin relația cu Mîntuitorul, mi-a dus conștientizarea Prezenței Maicii Domnului… Ei îi mulțumesc că a primit să-L aducă și la mine.
    Mulțumesc!

  2. Am completat puțin textul; mă gândeam la primire a lui Isus ca mântuitor personal în chip neoprotestant, în afara Bisericii Ortodoxe.

    Iisus poate fi primit ca mântuitor personal și în Ortodoxie, dar semnificația aceste expresii în Ortodoxie este mult diferită față de semnificația din neoprotestantism.

  3. “Maria, mama lui Iacov cel Mic şi a lui Iosi” e Maria lui Cleopa, iar nu Fecioara Maria, cunoscută ca “Maica Domnului” (Luca 1:43).
    “Istoricul iudeo-creştin Hegesip (+ 180), fost episcop în Ţara Sfântă, consemnează tradiţia potrivit căreia Cleopa era fratele dreptului Iosif, logodnicul Mariei. Informaţia lui Hegesip a fost preluată de Eusebiu de Cezareea în a sa „Istorie bisericească“. Aşadar, Maria lui Cleopa era cumnata Maicii Domnului, ceea ce explică denumirea de „fratele“ (adică vărul) Domnului dată lui Iacob.”
    (Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania, Bucureşti, 2001, Introducere la epistolele soborniceşti, pag. 1730).

  4. Iertare pentru ca am gresit.Am mancat o litera.Trebuia, Psaltirea Maici Domnului, aribuita ca versificare sfantului Dimitrie al Rostovului si cuprinde ca fundatie Psalmii Sfantului prooroc David dar versificati ca esenta catre Maica Domnului. De exemplu:
    PSALMUL 46
    1. Toate neamurile bateţi din palme şi cântaţi cu strigare de bucurie,
    pururea Fecioarei Maria,
    2. Căci ea este poarta Vieţii veşnice, uşa mântuirii şi împăcarea cu
    Dumnezeu!
    3. Ea este nădejdea celor ce se căiesc şi mângâierea celor ce plâng.
    4. Ea este evlavia, pacea şi mântuirea sufletelor tuturor aleşilor lui
    Dumnezeu.
    5. Cântaţi-i toţi cei ce iubiţi numele ei, cântaţi-i că ea este Împărăteasa
    cerului şi a pământului!Chiar ma intereseaza ce spuneti despre acest subiect?

  5. Nu am nimic de zis de vreme ce nu am citit lucrarea. Îmi place să merg pe calea bătătorită a ortodoxiei, și în această etapă mă căznesc cu rugăciunile din Cartea de Rugăciuni, inclusiv cele către Maica Domnului.

  6. Cine o cinsteşte pe Maica Domnului, acela Îl cinsteşte şi pe Cel ce S-a născut dintr-însa.
    Protestanţii spun că cinstesc pe Domnul, dar hulesc împotriva Maici Lui.

  7. Eu cred ca, ASTAZI, piedica cea mai mare a evanghelicilor in a accepta mijlocirea Sfintilor (celor care sunt deja in Cer), este nu atat credinta in „unicul Mijlocitor” (cu majuscula), Domnul Iisus Hristos, care ar exclude posibilitatea oricarui alt (fel de) mijolictor/mijlocire (pentru ca aspectul acesta au cam inceput sa-l inteleaga), ci faptul ca, desi teologia evanghelica oficiala/academica marturiseste o existenta, si inca una chiar activa a sufletelor adormitilor dupa moartea trupurilor (cu exceptia celei adventiste), totusi evanghelicii nu au o convingere certa despre acest lucru (probabil din teama), respectiv ca exista o Biserica (deja) biruitoare si VIE, in Cer, dar care nu numai ca exista, ci intre care si cea luptatoare de pe Pamant exista o legatura reala, prin rugaciunea unora pentru altii, mediata de Duhul Sfant. Pentru cea mai mare parte a evanghelicilor, a te ruga unui Sfant, care este deja in Cer cu Domnul, inseamna automat o „vorbire cu mortii”, care (din punctul lor de vedere) nu stim exact sub ce forma exista si nici chiar daca exista, o practica, de altfel, interzisa de Dumnezeu Insusi inca din Vechiul Testament (daca ar fi, intr-adevar, o vorbire cu mortii, asa cum o asimileaza ei).

  8. Frate bloghist imi pare rau ca ai cazut de la credinta data sfintilor odata pentru totdeauna, daca ai avut de la ce cadea desigur,eu cel care iti scriu am fost un ateu care nu am avut nimic nici cu o tabara nici protestanta nici ortodoxa insa l-am gasit pe Mantuitorul Lumii sau mai bine zis m-a gasit El pe mine in mocirla pacatului si a necredintei apoi m-a spalat in sangele Lui pretios prin harul pocaintei si credintei in jertfa Lui apoi m-a nascut din nou din apa cuvantului si vantul Duhului si m-a facut o creatie noua. De aceea am facut legamant cu El in apa botezului ca-l voi urma pana la moarte si cu ajutorul Lui asa voi face dar nu inteleg ceva la tine si anume tu ce cauti o religie sau un mantuitor , un nume sau ca numele tau sa fie in cartea vietii! Domnul sa-ti dea pricepere in ce-ti spun!Sa primesti aceste cuvinte ca din partea Duhului Sfant caci de fapt de la El si sunt!Domnul sate lumineze nu in privinta alegerii unei confesiuni ci in alegerea vietii vesnice de care ai nevoie de graba si spun si eu ca preotii ortodocsi-Doamne ajuta!

  9. Jancsi,

    Unde scrie în Biblie despre „legământ în apa botezului”?

    Hristos spune:

    „Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”

    Iar în alt loc spune Mântuitorul:

    „Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului, şi dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţa în voi înşivă. Cine mănâncă trupul Meu, şi bea sângele Meu, are viaţa veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sângele Meu este cu adevărat o băutură. Cine mănâncă trupul Meu, şi bea sângele Meu, rămâne în Mine, şi Eu rămân în el. După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănâncă pe Mine, va trăi şi el prin Mine. Astfel este pâinea, care s-a pogorât din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinţii voştri, şi totuşi au murit: cine mănâncă pâinea aceasta, va trăi în veac.”

    Aceasta credem noi ortodocșii, în legământul cel nou, în sângele Său, pe care îl primim în sfânta cină, sau euharistie.

  10. Tributari cultului/religiei multi credinciosi se feresc sa citeasca Sfintele Scripturi fara ochelarii de cal „daruti” de cult si sa inteleaga ce este de la Dumnezeu si ce este de la oameni. De aceea si in mediul evanghelic neoprotestant sunt o gramada de erezii si zapaceli doctrinare legate de botez, binecuvantarea copiilor, doctrina Duhlui Sfant, etc.
    Legat insa de mijlocirea Sfintilor apostoli si a Fecioarei Maria sunt lucruri care-mi scapa si nu pot intelege aceasta practica de aceea ridic aceste intrebari:

    1. Putem sa extragem din Biblie o informatie clara, nu speculativa, care sa indice ca sfintii din Cer sunt la curent cu toate evenimentele de pe Pamant? Sunt ei omniscienti ca sa poata sa cunoasca cererile de mijlocire (adresate lor) a celor de pe Pamant?
    2 .Exista o mentiune biblica in care sfintii din Ceruri sunt implicati in „administrarea” problemelor celor de pe Pamant? [Observ ca ingerii sunt singurii mesageri ceresti trimisi de Dumnezeu]
    3. Este un exemplu in Biblie in care se specifica mijlocirea unui om plecat la Dumnezeu pentru cei ramasi pe pamant in afara Celui ce a coborat din Cer si care mijloceste in baza sangelui Sau?
    4. In Noul Testament gasiti un rol spiritual atribuit Fecioarei Maria de Biserica lui Hristos, singura care putea, dupa Inaltarea Domnului, sa faca ordinari? Da, fecioara Maria este o sfanta, dar nu are o sfintenie a ei ci o sfintenie dobandita de la Dumnezeu, acelasi gen de sfintenie pe care au capatat-o si apostolii dar pe care o capata azi cei ce cred si au o nastere de Sus. [Daca nu ma insel, dupa Faptele Sfintilor Apostoli, nu se mai face nici o referire la Fecioara Maria]

    De fapt ce este mijlocirea prin intermediul oamenilor (nu prin intermediul direct al Mantuitorului)?
    a) Exista o mijlocire intre Dumnezeu si oameni. Exemplu:
    Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel Cap.5
    v20. „În numele lui Hristos, aşadar, ne înfăţişăm ca mijlocitori, ca şi cum Însuşi Dumnezeu v-ar
    îndemna prin noi. Vă rugăm, în numele lui Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu!”
    b) Si o mijlocire intre oameni si Dumnezeu. Exemplu:
    Sfanta Evanghelie dupa Matei Cap. 18
    v19. „Iarăşi grăiesc vouă că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe
    care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri.
    v20. Că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor”.
    Inteleg dar ca mijlocirea intre oameni si Dumnezeu se face de catre cei aflati PE PAMANT. Ori Sfintii plecati la Domnul, din categoria asta aflandu-se si Feciora Maria, nu mai sunt in mijlocul nostru pentru a mijloci acum pentru noi. Iar daca Hrisot ne-a lasat acest „instrument” CERT de a obtine un lucru de ce am apelala altele speculative? Din cauza putinei noastre credinte, credem ca unii mai sfinti decat noi pot avea un succes mai mare in obtinerea aprobarii de la Dumezeu? Nu cumva gresim cand ne lasam mantuirea in mana altora cand Dumnezeu cere ca personal sa te impaci cu El, iar noi apelam pa unii si la altii, manati parca de o mentalitate balcanica, care sunt mai buni decat noi si pot obtine de la Dumnezeu niste promisiuni mai bune?
    Domnul sa ne lumineze in toate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s