caricatură: gandul.info
„pastrarea intacta a pensiilor (inclusiv a celor la limita legii si bunului-simt) si salariilor de bugetari va fi contrabalansata de cresterea taxelor si impozitelor. Puterea de cumparare a pensionarilor va scadea. Mai mult: tot ce inseamna populatie activa va avea veniturile diminuate prin cresterea impozitelor.” (hotnews.ro)
Eu nu înțeleg de ce scăderea cu 15% a pensiilor era văzută ca o tragedie dar scăderea cu 25% a salariilor bugetarilor nu. Păi angajații bugetari sunt persoane active, au familii, cheltuieli, rate. 25% ar putea fi exact suma cu care își plătesc rata. Acest al doilea șoc sper să ne facă să înțelegem mai bine că viața pe datorie și ratele pentru orice (da, așa îi zice la o ofertă de credit, Creditul pentru Orice) nu sunt un stil de viață de dorit. Nerăbdarea și indisciplina sunt premizele culturii creditelor. Nu pot să aștep să iau cu banii jos, și nu reușesc să economisesc 50 de lei pe lună. Dacă știu însă că trebuie să-i dau înapoi lunar la bancă, pot. Mă refer aici la creditele în genul „cu buletinul” pentru un TV nou, sau o mașină de spălat etc. Probabil că unul din singurele credite aproape imposibil de evitat este cel pentru locuință. Nu poți să economisești pentru o casă plătind chirie. În rest, chibzuința, discinplină, răbdare. Lucruri pe care părinții noștri le știau și pe care noi trebuie să le reînvățăm. The hard way.
aproape on topic: interesant că voturile judecătorilor Curții Constituționale au fost consistente cu pozițiile celor care i-au propus
Bonus: deficitul curent al bugetului de pensii este cadoul pe care PSD și Tăriceanu (care a avut un moment de onestitate, totuși) l-au dat României în 2007. Iată aritmetica simplă a îndreptării spre dezastru.
„Cand ai 4,5 milioane de contribuabili la sistemul de pensii si 4,8 milioane de pensionari, iar angajatii contribuie cu 32% din salariile lor, prin regula de trei simpla rezulta ca pensionarii nu pot primi mai mult de 30% din salariul mediu. Ca atare, atunci cand Parlamentul a decis ca punctul de pensie sa fie de 45% din salariul mediu, a suspendat legile aritmeticii.” (Valentin Lazea, economist-sef al BNR, mai 2010, dreapta.net – vezi acolo și declarațiile de la vremea aceea, 2007, ale lui Traian Băsescu și Călin Tăriceanu dar mai ales demagogia iresponsabilă și mincinoasă a lui Varujan Vosganian).
Decizia Curții Constituționale o fi definitivă și irevocabilă, dar asta nu o face justă. Nu atâta timp cât modul în care pensiile au fost aduse la nivelurile actuale a fost bazat pe iluzii.
Și încă un gând: salariile a un milion trei sute de mii de bugetari vor scădea cu 25% ceea ce înseamă că și contribuțiile la bugetul de pensii ale acestora vor scădea cu același procent. De unde rezultă o și mai mare presiune pe veniturile persoanelor active pentru ca nivelul actual al pensiilor să fie menținut.
Rămâne să vedem însă o preocupare serioasă a guvernului pentru limitarea scurgerilor banilor spre directori, directorași și alte găuri negre.
Vasile 
„Cand ai 4,5 milioane de contribuabili la sistemul de pensii si 4,8 milioane de pensionari, iar angajatii contribuie cu 32% din salariile lor, prin regula de trei simpla rezulta ca pensionarii nu pot primi mai mult de 30% din salariul mediu. Ca atare, atunci cand Parlamentul a decis ca punctul de pensie sa fie de 45% din salariul mediu, a suspendat legile aritmeticii.” (Valentin Lazea, economist-sef al BNR, mai 2010, dreapta.net – vezi acolo și declarațiile de la vremea aceea, 2007, ale lui Traian Băsescu și Călin Tăriceanu dar mai ales demagogia iresponsabilă și mincinoasă a lui Varujan Vosganian).”
Man you’re wrong again.
Peste tot pe planeta asta – pardon, nu peste tot, nu si in Romania – fondurile de pensii se folosesc in investitii si aduc profit, ceea ce face ca „regula de trei simpla” sa fie o simplificare penala care justifica orice. Mai mult, la cei care gestioneaza fonduri private AI DE ALES intre fonduri cu risc mare – care fac investitii cu risc ridicat si pot sa aiba profit mare, dar pot fi si in pierdere – sau fonduri de investitii cu risc mic.
Asa, de control uita-te pe randamentele fondurilor de pensii. Media lor e cam la 20%.
Punctul 2: din pensiile oamenilor 19% (mai nou 24%) se intorc la stat ca TVA, pe masura ce cheltuie banii de pensie. Iar pensiile sunt impozitate cu 16% pentru ce trece peste 1000RON
Vezi ca patinezi; ramai pe terenul pe care-l cunosti.
Nu am inteles ca am gresit. Iarasi. Iar daca ceea ce am citat eu e gresit, inseamna ca economistul sef al BNR a gresit (iar el e pe terenul lui).
Pana cand vom trece in totalitate la sistemul de pensii private, deocamdata avem sistemul actual, de stat. Iar in sistemul nostru de stat pensiile se platesc direct din contributiile curente ale salariatilor, vrem nu vrem. Si tot fara voia mea si a ta, dar cu voia unor legi din 2007, sistemul de pensii este dezechilibrat. You cannot argue with facts, right? Adica ceea ce se colecteaza de la salariati pentru a plati pensii nu e de ajuns pentru plata pensiilor.
Calcul simplu. O gandire sistemica banala spune asa: bugetul statului e un blackbox, cu intrari si iesiri. Hai sa vedem cum e cu pensiile.
Intra 31,3 lei.
Ies 45 lei.
Intra tva din cei 45 lei: 7,18 lei
Intra pe impozitele pe pensii aprox. 3%: 1,35lei
In total ies:
45-31,3-7,18-1,35 = 5,17; bani pe care bugetul de stat nu-i colecteaza din CAS.
Nu am sa povestesc de accize, impozitele pe locuinte, masini si alte taxe, care, de fapt, mai scad binisor suma asta. Asta e suma care trebuia acoperita din randamentul fondului de pensii pentru ca bugetul statului sa fie pe 0.
Adica un randament de aprox 16%, mai mic decat cam tot ce ofera piata.
Ce-i drept e ceva mai multa matematica decat „regula de trei simpla”, la care pare sa se rezume toata matematica pe care o stie marelui economist BNR.
De fapt povestim de absoluta incapacitate a statului roman DE A GESTIONA fondul de pensii (e ceva nou, sau e una din nesfarsitele „incapacitati” ale guvernantilor nostri?). Iti atrag atentia/aduc aminte ca, nu o data, statul A LUAT din fondurile de pensii si asigurari sociale ca sa acopere alte gauri din buget, nerestituind banii aceia niciodata. Cat despre declaratiile absolut „echidistante” ale unuia sau altuia, vine o varsta de la care trebuie sa invatam sa ne folosim propriul creier…
Pana la proba contrarie si in lipsa informatiilor suplimentare obisnuim sa luam de bune declaratiile celor care sunt compententi, nu? Asa ca pana la alte informatii, iau de bun calculul tau simplu.