„Coborâți la următoarea?” este întrebarea celui care crede că este sub demnitatea lui să spună „Îmi permiteți să cobor?”
Ratuc
scurta istoria a unei bănci
În stația Ratuc de la Regională, sensul de mers spre Mărăști sunt două adăposturi pentru călătorii Ratuc. Acum câteva săptămâni în unul din ele a apărut o bancă: roșie, cu suport fragil de fier, care mai că se răsturna când te așezai pe ea. Grija mea a fost că mușamua cu care era acoperit buretele prea gros nu va rezista mult. Oricum, banca nu se integra deloc în peisaj, arăta ca nuca în perete. Mobilierul urban, sau de altă natură, trebui aranjat după anumite reguli estetice, vezi de exemplu consistența așezării, aspectului, culorilor etc ale mobilierului și a arhitecturii interioară a celor două malluri clujene.
Oricum, la câteva zile după constatarea prezenței inesteticei bănci am găsit-o răsturnată și tristă.
O doamnă aștepta impasibilă lângă. Ah, observați și covorul verde, o altă ofensă la simțul estetic.
La alte câteva zile banca era repusă pe picioare, iar fierul care cedase era sudat.
După alte câteva zile atât banca roșie cât și covorul verde dispăruseră.
Nedumeririle mele sunt multe, dar la urmă stau și mă întreb: cât l-a costat pe contribuabilul clujean și în buzunarul cui au intrat banii pentru montarea unei bănci fragile, inestetice, plus a covorului, apoi repararea, și în final demontarea și probabil aruncarea la fier vechi. Ca să nu zic de ce a rămas în urmă, adică tot o ofensă a simțului estetic – vezi urmele găurilor si betonul în loc de dale.
Update: se pare că banca a făcut parte dintr-un set-up publicitar al UniCredit (vezi comentarii). Unul de proastă calitate. Primăria ar trebui să ceară celor ce au montat banca să pună înapoi dale în locul betonului în care au rămas fierele de la picioarele băncii.
Autobusul creștin
„Autobusul ateu” este o campanie inițiată în 2008 în Marea Britanie de Ariane Sherine prin care se afișează diverse mesaje pe autobusele din trasportul public precum „Probabil Dumnezeu nu există. Acum încetează să te mai îngrijorezi și bucură-te de viață”.
Fără să existe o campanie premeditată similară în România, autobusele noastre au tot felul de crucifixe, icoane și alte reprezentări religioase, cum sunt cele din a doua imagine de mai sus (un autobus din Cluj-Napoca).
Mă întreb cât va mai dura până când umaniștii atei din România vor realiza ce mare discriminare se face împotriva persoanelor religioase care nu au cultul icoanelor sau a ateilor atunci când călătoresc în transportul public și sunt obligați să privească aceste simboluri (așezarea lor pe parbriz este evident premeditată de șoferii ultra-religioși pentru maximizarea impactului vizual). Deja îmi imaginez răspunsul Patriarhiei la viitoare campanie de scoatere a icoanelor din mașinile transportului public: „Nici un troleu fără Dumnezeu” 🙂
PS: Noi avem și bicicleta creștină:
„Atheist Bus” Photo by stuartpilbrow on flickr.
Rezolvarea problemei accidentelor de pe 21 Decembrie 1989 intersecție cu Paris și Pitești
Drumul de pe Paris pe Dorobanților e mai lung dacă s-ar respecta indicatorul „Obligatoriu dreapta” instalat la ieșirea de pe str. Paris spre 21 Dec. 1989. Șoferul trebuie să o ia spre centru, ocolește catedrala ortodoxă și face stânga pe Dorobanților. Așa că foarte mulți șoferi care au de ajuns pe Dorobanților de pe Paris o pitesc pe Pitești, economisind 5-10 minute și 4 semafoare. Cei neatenți pățesc ca și Fiatul Doblo de ieri (15 mar.) adică sunt târâți 30 metri (am măsurat eu cu pasul) de un troleu sau autobus.
Vasile 