Erezia și păcatul sunt grăbiri, tentative de scurtare și scurtcircuitare a drumul rânduit al ființei, săriri de pe șină pentru a accelera devenirea. Făcând aceasta ființa se sinucide căci iese de pe făgașul potrivit șieși, plonjând în neanul non-devenirii și al non-ființării, omul neputând ființa prin sine însuși. Erezia și păcatul sunt continuumuri ale sinuciderii și ale morții. Murind vei muri, este avertizat Adam, dar curiozitatea autonomiei (o inversare a îndumnezeirii, nu prin har, ci prin propriul efort și voință luciferică) este prea mare pentru ca omul să-i poată rezista.