(Postare scrisă pe un ton nevrical-cinic. Mă simt mustrat de domnul Andrei Pleșu.)
Unii oameni din secta federația auto-neprihăniților opinează decretează că faptele bune ale păcătoșilor notorii*, sau, oricum, ale celor mai păcătoși decât ei, să fie neglijate sau mai bine răsplătite cu o flegmă. Sau chiar refuzate.
Acesta, de-ar fi prooroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se atinge de El, că este păcătoasă.
Sau mai adaptat la zilele noastre: Mitropolitul Andreicuț, dacă ar fi ierarh vrednic, ar ști ce fel de premier este cel care a dăruit bani pentru clădire: că este un plagiator mincinos și hoț. Și PSD-ist.
* Să se noteze că ÎPS Andrei Andreicuț a oferit cu această ocazie diplomă și fostului primar Sorin Apostu.
fara cap, fara coada, si cam pe linga. Citatul din Scripturi n-are nimic de a face cu gestul public de a conferi o distinctie unei persoane publice cu o cariera intemeiata pe minciuna si furt si care, ca om politic, a adus numai prejudicii tarii pe care, in virtutea functiei pe ca o ocupa, ar trebui sa o slujeasca.