Sau despre cancanizarea presei. Apără-ne Doamne!
“Foaia Transilvană” şi-a redus numărul paginilor de la 16 la 12, iar conducerea publicaţiei a hotărât modificarea conţinutului şi a poziţionării pe piaţă, cu puternice valenţe de tabloid. “Am optat pentru un cotidian popular. Ne adaptăm cererii de pe piaţă. Dacă stăm să ne gândim, la Cluj se vând 7.000 de exemplare din «Click» şi câte 6.000 din «Libertatea» şi «CanCan»”, a declarat directorul Florin Danciu.
Ciudat dar britanicii zic exact opusul. Dar sa vedem ce mai zice articolul din Ziua de Cluj:
Sper ca această criză să ne determine rapid pe toţi editorii de ziare din Cluj să nu mai fim atât de proşti şi de iresponsabili ca să ne cheltuim propriile resurse într-un mod tembel şi, în şase luni, această populaţie să aibă parte doar de ce plăteşte: adică de ţâţe şi de manelişti. Abia atunci o să conştientizeze că ţâţele goale nu pot să-i determine pe X sau Z politician să nu-şi mai bată joc de câte-un exemplar nefericit şi fără apărare al acestei populaţii”, a mai declarat Novăcescu.
Evident ca Novăcesc exagerează şi nu se poate aştepta ca cetăţenii să se ralieze repejor justiţiei pe care el o reclamă în săptămânal. Totuşi, manelizarea şi vedetizarea pe care o acuză este reală, şi se întâmplă nu doar la nivelul presei, ci al populaţiei, care este destul de resemnată dar individualistă şi oportunistă când e vorba de propriul fund.
Şi un caz fericit.