Safari – the Non Crashing Version

Vasile tomoiaga , , ,

Zilele astea Apple a lansat versiunea 3.1 a browserului Safari. Vara trecuta instalasem si versiunea precedenta, prima de fapt pentru Windows. Dar nu cred ca statea pornit mai mult de cateva secunde si crapa. Cand am citit de aparitia versiunii finale 3.1 am fost curios ce si cum a reparat Apple, si hop am instalat al 4-lea browser de pe calculator. Prima impresie: imi place. In special redarea fonturilor. Desi Apple e criticat ca foloseste o tehnologie de redare neobisnuita pentru ochiul obisnuit cu Windows, mie mi-a placut, probabil pentru ca textul e mai gros si il vad mai usor. Si arata mai elegant (browserul) decat oricare altul. Pe langa aspectele astea de laudat, deja am raportat cateva buguri la Apple.

  1. Nu merge scroll-ul de la touchpad-ul laptopului. Am inteles ca nici un touchpad Synaptics nu poate fi folosit pentru scroll. Too bad.
  2. Nu are buton New Tab (Tab nou). E un lucru cu totul natural ca un browser ce permite taburi sa aiba buton pentru tab nou. Safari nu are. Credeam ca bara de unelte (toolbar-ul) nu poate fi customizat deloc, ca la meniul contextul pe ea (la click dreapta) nu apare nimic. Da se poate customiza din View -> Customize toolbar. O sa gasiti pe acolo cateva butoane, unele putin folositoare, dar nu cel util pentru tab nou.
  3. Nu face refresh cand se schimba titlul paginii de Gmail. Daca deschid mailul cu 3 necitite, in titlu apare ca sunt 3. Daca mai primesc doua, in titlu tot trei afiseaza ca am.
  4. Tasta Space nu are comportamentul pe care un utilizator de Windows il asteapta. In cazul in care apare o intrebare de la brower (ex: Sunteti sigur ca doriti sa stergeti mesajul acesta?) raspunsul se poate selecta (in alt browser) si cu Space, si cu Enter. In Safari nu merge cu Space.
  5. Copy/paste functioneaza defectuos. Nu merge copiatul unei adrese din address bar daca pagina nu e incarcata (de ex. deschid un nou tab, scriu adresa partial, o selectez si o copiez fara sa incarc pagina), si uneori nici daca e incarcata. Mai mult, nu am putut copia text dintr-un mail.

O alta chesiune neplaculta este ca nu are Full Screen. Cu toate aceste neajunsuri (asta cu scroll-ul e chiar nasol) o sa ramana in test ca browser default o vreme, cu sanse de a ramane permanent. Am restaurat Firefox la rangul care-l merita: The Default Browser. Daca nici copy/paste nu merge ca lumea, nu mai avem ce discuta. In plus, imi strica si postarile din wordpress la editare.

Istoria Gândirii Creştine

Vasile tomoiaga ,

Recent am terminat de citit cartea Istoria Gândirii Creştine scrisă de Jonathan Hill, licenţiat în teologie şi filosofie (aici are şi un master) la Oxford. Ca şi subtitlu eu as numi-o Antidot la exclusivism. Au trecut câţiva ani buni de când am citit ultima carte de istorie creştină, dar în timp ce o lecturam pe aceasta am realizat şi mai pregnant cât de smeriţi trebuie sa ne arătăm, întâi ca şi creştini individuali dar şi ca denominaţiuni, privind în urmă la modul providenţial în care doctrinele biblice s-au afirmat, cristalizat şi acceptat ca orthodoxie. Ca moştenitori ai Reformei protestante avem tendinţa puternică de a accentua Sola Scriptura, traind cu o impresie (cel puţin la nivel popular) că Creştinismul a fost reinventat o dată cu Luther şi restul reformatorilor. În acest sens, cartea funcţionează ca un antidot, fiind confruntaţi cu gânditori aparţinând unor diverse tradiţii creştine, dar toţi cu o pasiune pentru Isus Cristos şi pentru învăţătura Acestuia.

Jonathan Hill ne plimbă prin 19 secole de istorie creştină, făcându-ne cunoştinţă cu acele persoane care şi-au pus amprenta gândirii într-un mod definitoriu pe felul în care se am ajuns să înţelegem Noul Testament şi prin extensie întreaga Scriptură creştină. De la filosoful Iustin Martirul la vajnicul aparător al Trinităţii Atanasie, la marii Părinţi Capadocieni, la întemeietorii misticii creştine, apoi prin Evul Mediu cu Anselm, doctorul angelic Toma D’Aquino, apoi reformatorii şi ajungând în perioada modernă suntem invitaţi să înţelegem contextul şi ideile acestor creatori de istorie.

Hill alege să facă o prezentare destul de binevoitoare, neapologetică, unori mascând gravitatea situaţiilor cu o abordare hazlie, ca a unui părinte îngăduitor cu prostioarele copilăreşti a pruncului său. Stilul este nepretenţios, limbajul accesibil şi lectura plăcută. Abordarea este una pozitivă, autorul doreşte să scoată în evidenţă gandirea originală care a avut un impact valoros, fără să insiste asupra ciudaţeniilor sau nealinierea la o anumită ortodoxie a unora din cei prezentaţi.

Cartea este una de cultură generală, publicul ţintă nefiind neapărat creştinii. A apărut la Editura Casa Cărţii din Oradea în 2007. Poate fi comandată de pe site-ul editurii şi câteva citate se găsesc pe blogul Cărţi Creştine.

compensation

Vasile tomoiaga

Dedication to a well know atheist / Dedicaţie unui binecunoscut ateu.

You might think about removing all theologians in the world, but you should be readily prepared with at least an equal number of policemen.

Te-ai putea gândi să îndepărtezi toţi teologii din lume, dar ar trebui să fii gata pregătit să-i înlocuieşti cu un număr cel puţin egal de poliţişti.