Vasile Tomoiagă
… pe la Cluj
… pe la Cluj
Dec 5th
Temele de campanie sunt binecunoscute de toți cei care urmăresc chiar și fugitiv ziarele (și uneori televiziunile). Voi face referire la una singură: raportarea la trecutul comunist al țării noastre.
Oricare ar fi promisiunile electorale, oricarei tabere i-ar aparține mai mult sau mai puțin corupții, există un lucru fără de care România nu poate să prospere, material sau spiritual: împăcarea demnă nu mușamalizată cu propriul trecut. Nu cred că Geoană este comunist, și e posibil ca presupusele legături cu Securitatea ale lui Traian Băsescu chiar să existe. Trecând însă peste suspiciuni și presupuneri, ne putem raporta la fapte, iar acestea arată clar că oricât de comunist va fi fost actualul președinte, în mod practic ceea ce s-a întâmplat în timpul mandatului său vorbește în favoarea lui. Chiar ipocrit și fals să fi fost în condamnarea crimelor comunismului, ceea ce personal nu cred, fapt este că primul și cel mai mare pas în împăcarea României cu ea însăși a fost făcută cu sprijinul constant și chiar bătăios al lui Traian Băsescu. Puteți concepe un raport Tismaneanu sub președinția lui Năstase? Dar o implementare recomandărilor Raportului într-un eventual mandat al lui Geană? Puteți concepe o numire a unui Dorin Dobrincu la Arhivele Naționale și o deschidere a studierii acestora, așa cum s-a petrecut în ultimii ani, într-un eventual mandat al vreunui PSD-ist? Nicidecum. Vom vedea mai degrabă fumul unor “reconcilieri” de fațadă, nefaptice, care nu vor duce la nimic concret (cum am început să vedem de altfel). Ori pocăința fără reparație nu există, ba chiar este falsă și fățarnică.
Intuiesc că un eșec al “proiectului Johannis” (în fapt doar o imagine, un simbol, nimic palpabil și evaluabil deocamdată) într-un mandat Geoană va duce la o deziluzie a electoraului PNL muult mai mare decât un câștig al lui Traian Băsescu, oarecum previzibil în greșeli.
Peste toate, continuarea reformei României prin reconcilierea reparatorie cu propriul trecut este principalul motiv pentru care un om de dreapta, tânăr, nu poate vota pentru Geoană.
Votând președintele nu ne votăm un Mesia, nici măcar ca un altul să facă ceea ce noi trebuie să facem. Votez (printre multe altele) pentru acel candidat sub care să devină posibilă o spălare a rușinii trecutului neamului meu.
Vezi și motivul respectatului jurnalist clujean Mihnea Măruță pentru același candidat . Alți 14 jurnaliști și comentatori și-au făcut public votul. Plus: Preşedinte-jucător (buldog) sau preşedinte-lacheu (pudel)? Remarci subiective după dezbaterea Băsescu vs. Geoană (Mihail Neamțu)
PS: Rog postacii, talibanii, nemanierații, cei ai căror capacități polemice nu au depășit nivelul unui elev de gimnaziu să se abțină de la comentarii.
Dec 2nd

Print Screen ziuadecj.ro 1 dec. 2009
Din sloganul de promovare lipsește un cuvânt. Ghiciți care!
“Comisia Media le-a recomandat institutiilor de presa sa nu-i mai prezinte pe Sorin Rosca Stanescu si pe Bogdan Chireac ca jurnalisti.” (Hotnews.ro)
Nu-i problema, fac și ei un ban, doar se știe ca nu au miros. Înainte de turul I pentru prezidențiale făceau reclamă chiar și lui Zeus!
PS: Şantajistul a beneficiat în paginile Ziua de Cluj de la acelaşi Rareş Bogdan de o spalatură similară cu cele practicate la RTV. Nu, domnule Bogdan, nu Traian Băsescu decredibilizează presa. O faceţi voi înşivă. Cititorii apreciază publicaţia Ziua de Cluj pentru informaţiile locale de calitate, nu pentru (spă)lături electorale. Nu ne luaţi de proşti!
Dec 2nd
Articolul Ziua de Cluj ce relatează despre manifestanții clujeni anti-comuniști solidari cu timișorenii conține urmatoarele cuvinte sau expresii:
Bonus: Rareș Bogdan pune cuvintele Manifestaţiile spontane din articolul său între ghilimele. Iar spre sfârșit: “Cineva vrea dezordine cu orice chip în România!”; și “Sper în raţionalitatea şefilor Serviciilor de Informaţii locale, a Poliţiei şi Jandarmeriei pentru ca oraşul să fie ocolit de provocări creatoare de dezordine foarte periculoase.”
Rareș Bogdan dorește liniște. Antena3 și Realitatea TV la fel. Nu sunt singurii. Tot aud ca și unul din candidați ne promite liniște.
“Niciodată, nicăieri în lume, un tiran n-a fost prezentat ca tiran în majoritatea presei propriei ţări.” (Mircea Cărtărăscu)
Noi 26th
Something’s wrong in contemporary Christianity when too much evil is ascribed to postmodernism and not to the liar of this age.
Ceva este în neregulă cu creştinismul contemporan când prea mult rău este pus pe seama postmodernismului şi nu pe cea a mincinosului acestui veac.
Noi 24th
Nu îmi amintesc cum am dat de cartea Al cui e Ardealul? a lui András Visky, dar ştiu ca am descărcat-o şi într-o pauză de internet (de fapt mai multe) am citit-o.
Vă las mai jos trei citate care mi s-au înfipt la vremea lecturii în minte.
Fără îndoială că, în concepţia lui Gombrowicz, creştinismul anacronic de azi este cel care a generat şi a adîncit criza generală în care trăim, creştinismul care întîrzie necontenit de la toate evenimentele, cel care se amăgeşte că, situîndu-se pe poziţia observatorului exterior, oferă explicaţii valabile despre starea întregii lumi, chiar dacă nu participă la evenimente decît ulterior, vrînd să accentueze supravieţuirea. Este lacheul unor paradigme ale puterii într-o lume de lachei. Se cramponează cu disperare să rămînă la suprafaţă, cu toate că a dispărut deja demult ca factor determinant de pe scena lumii şi continuă să participe din plin la maşinaţiile din sfera puterii.
…
În excelenta sa lucrare despre acest subiect, (Theology; Nationalism and the First World War: Christian Etics and the Constraints of Politics), Mark D. Chapman ne atrage atenţia asupra faptului că „refugiul într-un anume fel de puritate confesională nu pare a fi mai mult decît o încercare plină de patos de a ne refugia din faţa condiţionării istorice şi a caracterului trecător al omului ca expresie a speranţei umane de a fi aidoma îngerilor.” Apoi adaugă citînd cuvintele lui pe Janet Martin Soskice: „Dacă Dumnezeu nu a desconsiderat starea umană şi nici nu a fost disperat din cauza ei, de ce ar trebui să o facem noi?”
…
Biserica pare să fi uitat că, de îndată ce i-a promis cheile împărăţiei cerului, Petru s-a şi apucat să-l cenzureze pe Cristos.”
Cartea se poate descărca de pe saitul LiterNet.
Noi 9th
The resentment is as slippery as the planck.
Resentimentul este la fel de lunecos precum bârna.
Oct 30th
Le-am dat şi pe DomnulePrimar.ro dar nu am găsit aprobată sugestia.
1. Limba română are o traducere a cuvântului englezesc “Home“. S-a bătut degeaba George Pruteanu pentru respectarea limbii române? Şi dacă instituţii publice nu respectă limba română, la ce te aştepţi de la generaţia cool, fun şi trendy?
2.Toate saiturile moderne implementează tehnologia RSS (flux de ştiri) pentru ca cei interesaţi să se poată abona la diferite secţiuni ale saitului (cum ar fi comunicatele primariei). Qual Media ar trebui să ştie (şi chiar ştiu, ei au patru fluxuri pentru saitul lor).
Oct 29th
A crushed spirit does not preclude the need for an upright intellect.
Un duh zdrobit nu exclude nevoia unui intelect integru.
Oct 20th
We routinely stitch conveniently chosen stamps on the faces of our foes for the sake of our psychological comfort.
Aplicăm în mod obişnuit ştampile alese convenabil pe feţele duşmanilor noştri de dragul propriului confort psihologic.
Oct 18th
Does anyone remember the news from december 2007 when an american young man killed two workers at a Youth with a Missing training center in Arvada, Colorado, and two persons attending the New Life Church in Springs, Colorado? It was Matthew J. Murray, 24-year-old.
I got today to an extensive report and analysis by Max Blumenthal in The Nation on the background and causes of the shootings.
Read it here: The Nightmare of Christianity (september 2009).
I’ll give you just one quote:
Murray’s real targets were his rigid parents, their draconian childrearing gurus [Bill Gothard] and the prying pastor who raided his room–the architects of his “Christian nightmare.”
A very sad story. While the devil may have his share in this, people (Christians especially) should be brave (and truly godly) enough to admit their (substantial) contribution.
Oct 18th
There are people who deny to others the status of thinking being. And there are people who deny to themselves this very thing.
Sunt oameni care neagă altora statutul de ființă gânditoare. Și sunt oameni care își neagă lor înșiși acest lucru.
Comentarii recente