De ce nu mai scriu cu â din a


În urma citirii argumentului lui George Pruteanu pentru scrierea cu î din i, de acum voi scriu şi eu la fel.

Aşadar, fîntînă, mormînt, lumînare, nu fântână, mormânt, lumânare.

PS: site-ul răposatului Pruteanu e tare dezordonat. Am regăsit pagina respectivă doar cu Google.

, ,

  1. #1 scris de Vaisamar, 2 septembrie 2009 - 21:24

    Mă tem că deja a continua să scrii cu î din i seamănă a război de ariergardă (aproape pierdut). Cam toată lumea s-a aliniat la standardul Academiei (la DOOM). În 10-20 de ani, cei cei vor continua să scrie cu î din i vor părea ciudăţei. Uzul bate norma în final. Se întâmplă mai ales cu gramatica. Ne războim cu “locaţia” până când în final cedăm.

  2. #2 scris de Vaisamar, 2 septembrie 2009 - 21:26

    Am uitat să întreb: cum scrii, romîn sau român? De ce? :)
    P.S. Din păcate, consecvenţa perfectă nu există. Nici măcar în varianta “Pruteanu”.

  3. #3 scris de Vasile Tomoiagă, 2 septembrie 2009 - 22:33

    Român. Intr-adevăr, nu e consecventa, dar din cite imi amintesc argumentarea, e ok.

    O sa ma gîndesc, poate revin la norma(l) cindva.

  4. #4 scris de V. Apa, 8 septembrie 2009 - 12:35

    Procedezi foarte bine. Pentru scrierea cu “Î din I” şi “sînt” există o multitudine de argumente raţionale. Pentru scrierea cu  şi “sunt” nu există nici măcar un singur argument raţional.

    Motivul pentru care în 1993 s-a trecut la ortografia din 1904 (Â/sunt) este secret, dar el nu are legătură cu lingvistica, pentru că lingviştii s-au opus din răsputeri revenirii la o ortografie învechită, complicată (două litere diferite Î şi  pentru acelaşi sunet) şi mincinoasă (“sînt” e cuvîntul românesc adevărat, “sunt” n-a existat niciodată în română pînă în secolul 19). Citeşte discuţia recentă de pe forumul Softpedia şi ai să afli povestea adevărată a antireformei ortografice din 1993:

    http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=454379

(nu va fi publicat)